7 Carti despre Scriitori

Bine te-am regasit… cu carti despre scriitori… drag Scriitor!

Precum stii deja, anul acesta am facut cateva schimbari in ceea ce priveste programul lunii. Ca atare, nu te voi surprinde daca iti reamintesc ca astazi este vineri.

Mai exact, 29 ianuarie.

Si… ca in oricare vineri ne ocupam de rubrica fixa „Recomandari pentru Scriitori”.

Chiar daca astazi… coincidenta sau nu… este ziua mea. 🎈

Asadar si prin urmare, astazi nu ma ocup cu cititul.

Dar, daca tu nu ai vreo petrecere de organizat si nici nu esti ocupat cu altceva, te invit sa-ti arunci o privire peste titlurile de mai jos.

Exista sansa de a afla si mai multe secretele. Din vietile altor scriitori.

7 Carti despre Scriitori

1. Scriitori care au devenit amintiri de Virgil Carianopol

Amintirile lui Virgil Carianopol salvează o lume admirabilă, dar, din păcate, crepusculară, aspecte din viața unor personalități literare adorate, prețuite de el, din timpuri tihnite, în care breasla scriitoricească era o singură familie. Ele reflectă bunătate, prietenie, prețuire, plenitudine sufletească, autorul învelindu-se sentimental, ca într-o a doua realitate, în propria-i memorie.

2. Kiseleff 10 – Fabrica de Scriitori de Marin Ionita

După model sovietic, la începutul anilor 1950, s-a înființat și în România o școală de literatură și critică literară, cu sediul în palatul de pe Șoseaua Kiseleff nr. 10. Studenții acesteia au fost selectați din cele mai diverse medii sociale cu scopul de a făuri o nouă literatură. Printre ei s-a aflat și Marin Ioniță, căruia îi datorăm cele mai interesante memorii despre o instituție care și-a pierdut până și arhiva. Sub pana autorului, întâmplări mai puțin cunoscute și scriitori pe nedrept uitați sunt aduși la lumină. Kiseleff 10. Fabrica de scriitori dezvăluie detalii din activitatea de tinerețe a Aurorei Cornu, Anei Blandiana, a lui Nicolae Labiș, Ion Gheorghe, dar și a somităților literare ale vremii, precum Mihail Sadoveanu, Mihai Novicov, Zaharia Stancu, G. Călinescu, Mihai Beniuc. În „fabrica de scriitori” a regimului și-au perfecționat stilul, învățând, totodată, principiile „luptei de clasă”, cei pe care Lenin îi numise, la un moment dat, „inginerii sufletului omenesc”. O școală care a scos la iveală talente, dar a și îndoctrinat tineri scriitori.

3. Scriitori romani notorii de Angela Lungu

‘Lucrarea oferă informaţii despre viaţa, activitatea şi opera celor mai de vază reprezentanţi ai spiritualităţii româ­ne (în număr de 41). Sintezele propuse la sfârşitul cărţii reprezintă tabloul literaturii române, ca reper de situare a operei unui scriitor în contextul general. Cartea conţine şi un microdicţionar de termeni literari, util în sistematizarea materiei, în înţelegerea unor curente şi specii literare, a figurilor de stil şi a procedeelor prozodice.

Prezenta carte este o sursă didactică suplimentară, destinată elevilor care îşi fac studiile gimnaziale şi liceale. Ordinea alfabetică va facilita accesul la informaţia necesară. Bibliografia selectivă anexată conţine surse ce pot fi consultate în cazul în care aveţi nevoie de o prezentare mai amplă despre un scriitor anume.

Microdicţionarul de termeni literari va fi util în sistematizarea materiei, în înţelegerea unor curente sau genuri şi specii literare, a figurilor de stil şi a procedeelor prozodice.’

4. Conferinta (secreta) a Uniunii Scriitorilor din iulie 1955 de Mircea Colosenco

‘Atmosfera la Uniunea Scriitorilor este insuportabilă, iar neînțelegerile dintre scriitori, foarte mari, cerând „o întâlnire cât mai repede cu putință” cu cei din conducerea guvernului. M. Beniuc a propus ca Secția de Literatură și Artă să informeze conducerea superioară de partid, iar scriitorii „să capete răspunsuri clare la chestiunile ridicate”. Acum, la jumătate de secol de când au avut loc acele luări de poziție în lumea scriitoricească, ținută în frâu sub un clopot de tablă sunând a gol, este interesant cum se vede de la această distanță în timp întreaga mașinărie dogmatică de fărâmițat gânduri – înregimentarea comunistă. Se vede totodată cine a avut dreptate și cine nu.’

5. Autoportretul scriitorului ca alergator de cursa lunga de Haruki Murakami

‘Autoportretul scriitorului că alergător de cursă lungă (2007) este un volum compus din fragmente de jurnal adaptate, eseuri mai vechi și amintiri, pe un ton neașteptat de vesel și totuși intim, în care autorul își concentrează atenția asupra unui subiect deosebit: alergarea pe distanțe foarte lungi, un stil de viață pe care Murakami însuși l-a adoptat. Este un subiect radical diferit de cele cu care cititorii fideli s-au obișnuit pană acum, lipsit de tentele fabuloase sau suprarealiste. Este, dimpotrivă, o carte despre încrâncenarea extremă a unui spirit uman care își înfrânge slăbiciunile sistematic și își exersează voință dincolo de culmile bănuite.’

6. Intamplari cu Scriitori de Mircea Micu

‘Autorul acestor rânduri şi al celor ce vor urma declară celor interesaţi, cu mâna pe inimă, că nu este afiliat la nicio grupare literară (în cazul în care ele ar exista!), deci nu este nici barbist, nici fănuşist, nici predist, nici jebelenist, nu este decât un simplu muritor căruia îi place să repete: „eu sunt ce n-am fost niciodată şi-un sfert din ce era să fiu!”
Iubesc scriitorii, îmi place să ştiu că ei există, nu-mi place să cred că aş putea exista fără eU nu-mi pasă dacă cutare m-a bârfit şi a zis că n-am talent. Nu-mi pasă nici dacă altul m-a lăudat şi a zis că am talent!
Vorba unui critic profilat pe literatură universală: „Micu ăsta scrie de toate şi scrie bine. De asta cred eu că nu are niciun pic de talent!”
Iată un argument de care va trebui să ţin seama în viitor…
Întâmplările din ţeastă carte sunt sută la sută adevărate, mai puţin cea în care vorba de Adrian Beldeanu şi pe care mi-a comunicat-o în scris un confrate al cărui nume prefer să-l trec sub tăcere.
Cine nu crede că s-au petrecut aievea n-are decât să întrebe pe cei vizaţi.’

7. Scriitorul, Cenzura si Securitatea de Bujor Nedelcovici

‘Simpozionul Scriitorul, cenzură și securitatea a avut loc concomitent cu lansarea celui de-al șaptelea volum din seria Opere complete ale scriitorului Bujor Nedelcovici. Succesul Simpozionului, valoarea participanților, a temelor discutate, nivelul prelegerilor de care au avut parte numeroșii participanți la lucrări, au determinat transcrierea în volum a textelor cu pricina, restituindu-le cititorilor prin această carte-document, destinată atât celor ce ar vrea să facă uitat trecutul recent, cât și celor ce se încăpățânează să nu uite; și, nu în ultimul rând, este adresată celor tineri, celor care vor să afle adevărul dspre realitatea culturală românească, până în 1989.’

„În vara anului 2008 – înainte de Târgul de Carte Gaudeamus – mă aflăm într-o casă pe Valea Loirei, alături de Nicolae Manolescu. Stăteam la umbră unui nuc și beam un pahar de vin Saincerre – cel mai bun vin pe care l-am băut vreodată – provenit din dealurile viticole care se aflau nu departe de acel mic sat. I-am vorbit despre intenția de a organiza un colocviu și i-am propus câteva teme. A fost imediat de acord să participe Uniunea Scriitorilor din România alături de Editura ALL și am căzut de acord asupra titlului: Scriitorul, cenzură și securitatea.” Bujor Nedelcovici

Sa-ti fie cu folos!

Cat despre mine… ma intorc la tort. 🎉