Astăzi, te invit să vorbim iar… despre blocajul scriitorului. Mai exact despre semnele care ne spun că acest blocaj este tehnic (când ai nevoie de structură, tehnică și claritate ca să poți continua). Există două mari categorii de blocaje în scris: blocajul emoțional – când povestea există, dar expunerea doare – (despre care am scris deja în articolul „7 semne că blocajul scriitorului este emoțional”) și blocajul tehnic – când intenția e clară, dar nu știi cum să așezi povestea în pagină.
De cele mai multe ori, scriitorii le confundă. Blocajul emoțional se simte în piept. Blocajul tehnic se simte în minte.
Unul te închide, celălalt te încâlcește.
Azi vorbim despre cel tehnic – și vreau să știi de la început: blocajul tehnic NU înseamnă lipsă de talent. Nu înseamnă că nu ești scriitor. Nu înseamnă că „nu știi ce faci”.
Blocajul tehnic înseamnă doar că textul tău are nevoie de structură, clarificare, tehnică și uneori… ordine în haos.
Și asta este, de fapt, partea cea mai frumoasă – blocajul tehnic se poate rezolva rapid, cu instrumentele potrivite.
Hai să vedem care sunt… cele 7 semne clare că ai un blocaj tehnic – și nu emoțional – și ce poți face ca să îl transformi într-un punct de sprijin.
7 Semne că blocajul scriitorului este tehnic
1. Ai idei multe, dar nu știi în ce ordine să le așezi („Știu ce vreau să spun… dar nu știu de unde să încep.”)
Dacă ai un folder plin de notițe, idei care îți vin la duș, flash-uri de insight, fragmente superbe, dar simți că:
- ai o tonă de idei și 0 claritate,
- nu ești sigur(ă) care e începutul, care e miezul și care e finalul,
- ai impresia că totul e important,
- orice ordine ai alege „sună greșit”
… atunci blocajul tău este tehnic. vestea bună este că autorii care par „inspirați” nu sunt mai geniali decât tine ci… doar mai buni organizatori de idei.
Ce poți face? Apăi… să nu uiți că atunci când ordinea devine clară, inspirația revine.
- fă o hartă logică a ideilor
- folosește metoda „sticky notes” – fiecare idee pe un post-it
- grupează ideile pe teme
- scoate firul roșu: „Ce vreau să demonstrez?”
- ordonează ideile ca pe un puzzle: întâi marginile, apoi interiorul
2. Scrii mult, dar simți că nu spui „ce trebuie”
S-ar putea ca textul tău să fie prea lung, prea explicativ, prea încărcat, fără punct central, fără claritate, sau – poate – cu prea multe digresiuni.
În acest caz, nu emoția e problema – ci lipsa unei direcții clare.
În nonfiction, ai nevoie să știi exact:
- ce spui,
- cui spui,
- de ce spui,
- ce vrei să simtă cititorul,
- ce vrei să înțeleagă,
- ce vrei să facă după ce citește.
Dacă nu ai această hartă interioară, scrisul devine o plimbare fără destinație în care… te simți obosit(ă), confuz(ă), epuizat(ă). Și, evident, ai impresia că „nu e bun textul”.
Ce poți face în acest caz?
- Scrie pe o foaie: „Care este ideea centrală din acest capitol?”
- Scrie acea idee într-o singură propoziție.
- Orice pasaj care nu servește acelei propoziții – îl tai.
3. Ai început să scrii, dar te oprești pentru că simți că „nu e bine scris” (perfecționism tehnic, nu emoțional)
Când blocajul este emoțional, te temi să scrii. Când este tehnic, te temi că scrii „greșit”.
Semne clare:
- rescrii aceeași frază de 10 ori
- te oprești pentru că nu îți place cum sună
- nu te poți relaxa să „curgă” textul
- te blochezi în formă înainte să existe fond
- citești și simți că „nu este destul de literar”
- ai senzația că stilul tău nu este suficient de bun
De ce apare acest tip de blocaj tehnic? Apăi… pentru că vrei să scrii cu stil înainte să ai structură. Dar stilul nu este baza textului ci vine după. Când încerci să fii Shakespeare înainte să fii arhitectul viitorului text, scrierea se blochează. Crede-mă… și Shakespeare proceda la fel.
Ce poți face în acest caz?
- Scrie primul draft fără să îți pese de stil.
- Promite-ți că „nimeni nu va citi asta”.
- Revino abia la final pentru rafinare.
Și, mai ales, nu uita! Primul draft este pentru claritate și impact, iar al doilea pentru frumusețe. Al treilea… deja nu mai este draft. Nu încerca să le faci simultan.
4. Pierzi firul poveștii după câteva paragrafe (atenția derapează pentru că lipsește structura)
Dacă te surprinzi întrebând:
„Unde voiam să ajung cu asta?”
„De ce scriu asta?”
„Parcă era alt subiect…”
„Cum revin la idee?”
… atunci blocajul este tehnic.
Scrierea nonfiction este un proces de navigație. Și, toată lumea știe că… nu poți naviga fără hartă.
Soluția? Fă micro-structuri. Ca să facem totul mai ușor, în loc de o singură hartă mare, creează harta capitolului, harta subcapitolului și, poate chiar, harta paragrafului.
Pentru fiecare paragraf scrie: „Acest paragraf demonstrează că…”. Dacă nu poți completa propoziția, înseamnă că acel paragraf nu are rol în text.
5. Nu știi dacă textul trebuie scris narativ, reflexiv sau teoretic (confuzie de ton și registru)
Acesta e unul dintre cele mai frecvente blocaje tehnice pentru autorii nonfiction.
Scriitorul se întreabă:
„Să povestesc?”
„Să explic?”
„Să analizez?”
„Să dau exemplu?”
„Să merg pe personal, sau pe profesional?”
Când stilul nu este clar, scrisul se blochează pentru că nu știi ce „costum” pui ideii tale. Chiar așa! Este ca și cum ai vrea să te îmbraci, dar nu știi pentru ce ocazie.
Soluția?
Folosește cele trei registre:
1. Narativ – când vrei să transmiți emoție prin poveste
2. Reflexiv – când vrei să arăți sens, înțeles, lecție
3. Tehnic/transformațional – când vrei să educi, structurezi, transformi sau ghidezi
Întreabă-te: „Ce are nevoie cititorul meu în acest moment?” – O poveste? O clarificare? O tehnică?
6. Ai momente în care scrisul curge, dar nu știi cum să conectezi bucățile între ele (probleme de tranziție, nu de inspirație)
Acesta este blocajul scriitorului care ARE ce spune, știe CUM să spună, dar nu știe să facă legături.
Semne clare: ai bucăți bune, ai fragmente puternice, ai pasaje emoționante, ai secvențe coerente… dar între ele, apar găuri. Aici problema nu este emoțională, ci tehnică: lipsește arhitectura macro.
Ce poți face?
- Creează tranziții prin întrebări: „Ce urmează logic după această idee?”, „Ce trebuie să înțeleagă cititorul înainte de următoarea secțiune?”, „Ce context lipsește aici?”
- Scrie formule de legătură: „Dacă mergem mai adânc…”, „Aici intervine următoarea idee…”, „Următorul pas firesc este…”
7. Ai o poveste clară, dar nu ai claritate despre cititor (nu știi pentru cine scrii)
Când nu știi EXACT cine este cititorul tău, ce vrea, ce îl doare, ce își dorește, la ce nivel este în proces, ce limbaj îi este natural, ce așteptări are… scrisul devine neclar și obositor. Asta deoarece mintea ta încearcă să scrie pentru toată lumea, în toate stilurile, despre tot, fără să „supere” pe nimeni.
Când scrii pentru toată lumea, de fapt, nu scrii pentru nimeni. Și, da… lipsa avatarului clar generează blocaje tehnice zilnice:
Când știi pentru cine scrii, blocajele tehnice dispar.
Blocajul tehnic nu este o problemă
Scriitorii care își descoperă blocajele tehnice devin mai buni pentru că învață tehnici care să îi susțină și pentru că învață să se elibereze de confuzie fără să-și sacrifice creativitatea. de fapt, blocajul tehnic este cel mai prietenos dintre blocaje. El doar te invită la „ordine”. Și, odată ce intri în această ordine, scrisul devine fluind, coerent, ușor de citit, profesionist, autentic.
Dacă unul sau mai multe dintre aceste 7 semne ți se potrivesc, să știi că nu ai o problemă cu scrisul ci cu abordarea. Și asta e minunat. Pentru că abordarea se schimbă mai ușor decât emoția.
De fapt, apariția blocajului tehnic este un semn că ești pregătit(ă) să treci la nivelul următor.
Iar vocea ta merită acest pas.
Și… dacă vrei s-o incluzi în viitoarea carte pe care o vei scrie… eu sunt aici pentru tine.
Programează o întâlnire 1-la-1 cu mine și hai să vedem dacă putem lucra împreună în programul meu de 6 luni „Calea către Carte”.
